Am pierdut un pic noțiunea timpului, dar nu putea trece săptămâna fără să-mi dau eu cu părerea despre vreun loc în care am fost 🙂

Un alt loc în care poți să mergi într-o după-amiază de vară (și nu numai, dar noi am mers doar vara) este S.C Benciu S.RL Restaurant-Terasă Săcele-Poiana Angelescu. Sună al naibii de ciudat, dar sinceră să fiu nu știu cum se numea, dar așa scrie pe prima pagină a meniului lor 🙂 Eu știam locul acesta de Poiana Angelescu, dar tind să cred că așa se numește poiana aceasta minunată, înconjurată de conifere, în care se află acest restaurant. Bine, e un pic cam mult spus restaurant, pentru că arată la fel ca în 1995 toamna, și dă mai mult în birt, doar că aici se poate mânca bine! Terasa e simpatică, vreo 10-12 mese nu cine știe ce, cu umbreluțe, și aia e. Peisajul e însă splendid, și ca să ajungi mai și mergi printr-o pădurice (prin care noi mergem tot timpul pe jos, dar se poate trece și cu mașina) care face să te deconectezi instantaneu și parcă și lasă cel puțin un strop de magie. Apropo de mașină, dacă nu ești din Săcele, cam trebuie să mergi cu mașina, și cum noi mergem cam de 2 ori pe an (maxim) dăm drumul tot timpul la GPS cu destinația Poiana Angelescu, și ne îndrumă el pe străduțele înguste, (destul de) întortocheate și în pantă.

Meniul, niște foi băgate în țiplă, este variat, ai de unde alege cam orice. Noi am început cu câte o ciorbiță-eu de văcuță iar hubby de (sub) burtă. 🙂 Ciorbița mea a fost absolut delicioasă, cu gust bogat de legume proaspete și numai bună de acruță, acrită cred cu borș adevărat. Pentru pretențioși, poate bucățelele de carne erau un pic cam mari, dar deh-a fost deosebit de savuroasă! A mai și venit la pachet cu ardei iute și smântânică grasă de casă, dar n-am vrut să stric gustul bun al ciorbiței cu smântână.

ciorba

Și hubby a fost satisfăcut de ciobița lui. Eram deja cam sătui, dar apucasem să ne luăm și felul 2: eu mușchi de porc împletit cu legume iar hubby grătar de pui cu cartofi prăjiți 🙂

N-a durat mult și a venit și minunea 2. Mușchiulețul de porc era nemaipomenit, numai bine făcut la cuptor, împreună cu legumele-roșii, ardei, ceapă care și-au lăsat aromele deosebite să se combine cu mustul cărniței. Curcubeu pe cerul gurii! În meniu venea cu tot cu piure, pe care doar l-am gustat și nu mi s-a părut a fi din fulgi.  Din păcate n-am putut mânca nici jumătate din porție, de restul ocupându-se hubby 🙂

carne

Evident că toate au mers la vale împreună cu vinul casei- alb, demi-sec, delicios, parfumat, aromat și răcoritor. Am întrebat care e originea licorii magice și am aflat că este din Urlați 🙂

Cum e hubby glumeț, m-a întrebat dacă nu vreau cumva și vreun deserțel 🙂 A trebuit să refuz invitația la porcire totală 🙂

Servire: 9

Locație: 5 (tot timpul dau note despre cum arată restaurantul și nu amplasarea sa)

Mâncare: 10

Prețuri: 8,5